„Aici aveţi
unul dintre cele mai limpezi exemple de vocaţie europeană a României. Într-o
localitate care era rurală acum câţiva ani, convieţuiesc aproape zece
minorităţi şi mai multe confesiuni religioase.
Am numărat,
de curând, cred că 7 sau 8, ceea ce face din Pecica un fel de mini-Uniune
Europeană, fiindcă pe vremuri Uniunea Europeană avea 14 naţiuni, 14 popoare.
Acum are ceva mai multe, dar a pornit ca un nucleu de 14 popoare. Iar noi avem
multe localităţi din ţară, mai ales în Banat, cu 14 minorităţi într-un singur
sat. Ceea ce arată că nu numai înţelegerea noastră faţă de fenomenul european,
ci chiar firea noastră naţională este compusă din toleranţă şi din punerea
împreună a oamenilor.
Suntem
foarte fericiţi că, la numai 14.000 de locuitori, aici aveţi o paletă atât de
diversă şi de complementară, de temperamente, de culturi, de limbi, de
tradiţii, de feluri de a vedea lumea. Acestea sunt foarte serioase argumente
pentru un viitor mai bun decât prezentul“ a descris într-un mod foarte
plastic Principele Radu al României - ginerele ultimului rege al ţării, Mihai I
- oraşul Pecica din judeţul Arad, situat la 25 de kilometri de graniţa cu
Ungaria.
Reprezentantul Casei Regale a României a vizitat la mijlocul lunii
octombrie, alături de Principele Nicolae (primul nepot al Regelui Mihai I) localitatea
devenită oraş cu opt ani în urmă, în urma demersurilor repetate ale
administraţiei locale de atunci.
Una dintre cele mai vechi aşezări din judeţul Arad a intrat în cărţile de
istorie prin cultura Periam-Pecica datând din Epoca Bronzului, a devenit
cunoscută pentru pâinea (în termeni populari „pita”) pe vatră, transportată în
fiecare zi pentru a fi pusă pe masa dictatorului Nicolae Ceauşescu şi devine,
cu fiecare proiect nou câştigat, o poveste de succes în accesarea fondurilor
europene.
Premiu de
excelenţă pentru Arad
Judeţul Arad este printre primele din ţară în ceea ce priveşte absorbţia şi
valorificarea fondurilor europene: vicepreşedintele Consiliului Judeţean,
Adrian Ţolea declara în luna august 2011 că „dispunem de fonduri fără
precedent pentru judeţul Arad. Peste 220 de milioane de euro se derulează prin
ministerele Dezvoltării şi Mediului pentru lucrări de infrastructură, la care
se mai adaugă 100 de milioane de euro prin Programul Naţional de Dezvoltare
Rurală, bani care vor ajunge atât la fermieri, cât şi la administraţia locală”.
Ca o dovadă în plus: Primăria Municipiului Arad a primit premiul de excelenţă pentru
cele mai valoroase proiecte de accesare a fondurilor europene în cadrul „Galei
premiilor de excelenţă în administraţie“, ediţia a VIII-a, care a avut loc la mijlocul
lunii octombrie la Poiana Braşov.
Primire
sceptică la Pecica
După Consiliul Judeţean şi municipiul reşedinţă de judeţ, Pecica a fost
prima localitate care a înţeles posibilităţile date de fondurile de preaderare.
Primarul Iustin Cionca a angajat, la scurt timp după alegerea sa în vara
lui 2000, un consilier care să se ocupe de gestionarea fondurilor europene la
nivelul administraţiei locale. S-a luat legătura cu firme specializate în
scrierea de proiecte, iar (pe atunci) comuna a început să participe la tot mai
multe târguri şi evenimente legate de investiţii şi obţinerea de fonduri
externe.
Treptat, s-a realizat un compartiment format din patru specialişti şi a
început depunerea de proiecte, primele roade arătându-se în toamna anului prin
demararea proiectului
„Reabilitarea staţiei de epurare Pecica” în cadrul programului PHARE CBC 2005
România - Ungaria, finanţat de Uniunea Europeana şi Guvernul României.
De aici, lucrurile
au mers ca unse, chiar dacă cei neîncrezători îşi puneau întrebarea „pentru
ce este nevoie de cei de la Proiecte la Primărie?”
„Secretul nostru, dacă îl
pot numi aşa, este perseverenţa şi faptul că ştim ce vrem. Încă din vremea
mandatului de primar al domnului Iustin Cionca administraţia locală a înţeles
şansa ce ne oferă fondurile de preaderare, respectiv aderare. Nici o comunitate
nu are suficiente fonduri pentru a îşi permite luxul de a ignora finanţările
oferite de Uniunea Europeană pentru diferite sectoare” a exprimat filozofia administraţiei
locale pecicane primarul Petru Antal.
Acum, la cinci
ani de la câştigarea primului proiect finanţat din fonduri europene, e
suficientă parcurgerea celei mai importante străzi din Pecica pentru a găsi semnele
dezvoltării cu ajutor de la Uniunea Europeană.
Veşnica nemulţumire:
infrastructura
Pecica este
printre puţinele localităţi unde cifrele privind rata de absorbţie tragic de
mică a fondurilor europene nu se întâlneşte cu realitatea. Străinul nu trebuie
să caute mult pentru a găsi semne ale investiţiilor finanţate de Uniunea
Europeană, iar pentru localnici lucrările „din bani europeni” au devenit o
obişnuinţă.
Localitate cu
tradiţie agricolă, la Pecica componenţa multietnică se reflectă şi în
arhitectură: case tradiţionale româneşti, maghiare, germane, dar şi construcţii
noi, moderne în cel mai nou cartier al oraşului.
La intrarea în
localitate, pe partea dreaptă, un panou anunţă că Pecica a fost cuprinsă în
proiectul „Extinderea şi modernizarea
infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Arad”, cofinanţat de Uniunea
Europeană prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, una dintre cele mai ample
proiecte derulate de Consiliul Judeţean.
Trecând de blocurile
construite de Nicolae Ceauşescu la intrarea în oraş dinspre Arad ajungem la o
intersecţie: în faţă DN7 spre Nădlac, la stânga începe strada 2, fosta
Principală, oraşul intrând în atenţia presei în 2001, atunci când străzile au
primit numere în loc de nume.
O stradă largă,
cu un strat de asfalt proaspăt turnat, şanţuri betonate, o pistă pentru
biciclişti şi trotuare pavate. Din primăvară vor fi refăcute aici şi spaţiile
verzi, totul în cadrul celui mai mare proiect câştigat de oraşul cu circa 12
000 de locuitori, intitulat „Modernizare
centru urban oraş Pecica”, finanţat de UE prin Programul Operaţional
Regional 2007-2013, cu peste 18 milioane de lei din totalul de aproape 28 de
milioane de lei.
Pe lângă strada
2, vor fi reabilitate în acelaşi mod alte 17
străzi din zona centrală, pe o lungime totală de 8 537 de metri, în
suprafaţă de 40 497 metri pătraţi de carosabil. În intersecţia amintită se va
realiza un sens giratoriu pentru a le uşura accesul pecicanilor la DN7, în
orele de vârf traficul de tranzit blocând strada 2.
Proiectul prevede
şi pavarea a 456 de metri pătraţi de alei din parcuri, modernizarea a 640 locuri de parcare (din care 30 pentru
persoane cu dizabilităţi), trotuare în suprafaţă de 22.858 de metri pătraţi şi
piste de biciclete în suprafaţă de 3.676 de metri pătraţi.
„Ceva normal pentru un oraş” – ar spune mulţi, dar Pecica a fost
pentru mult timp cea mai mare comună a judeţului şi printre primele ca mărime
din ţară, iar după transformarea în oraş, în anul 2004, a avut şi are încă foarte
multe de recuperat la capitolul infrastructură.
Strada 2 a fost
pavată cu piatră cubică cu peste 100 de ani în urmă, iar până acum aceasta s-a
dovedit cea mai durabilă, asfaltările şi cârpelile ulterioare nu au făcut faţă
traficului care a crescut considerabil în ultimii ani. Din acest motiv a
reprezentat o realizare atât de mare câştigarea finanţării nu doar pentru administraţia
locală, ci şi pentru populaţie, mai ales că într-un sondaj realizat în mai 2012
principala problemă amintită de pecicani a fost starea drumurilor şi lipsa utilităţilor
pe străzi.
„Bugetul
oraşului este unul consistent, de aproximativ 8,5 milioane de euro în acest an.
Cea mai mare parte a acestor bani sunt orientaţi către investiţii, dar există
şi proiecte europene ce se derulează. Ne axăm foarte mult pe proiectele bazate
pe atragerea fondurilor europene, unde cofinanţarea noastră este de doi la
sută, un procent foarte bun. În ultimii trei ani au existat 25 de proiecte
europene depuse de către noi, unele au fost câştigate, iar altele urmează să se
deruleze” a declarat primarul Petru Antal în faţa jurnaliştilor cu ocazia
conferinţei de presă de la finalul primului său mandat, în luna aprilie a
acestui an.
Practic, mai mult de jumătate din bugetul
oraşului pe anul în curs reprezintă fondurile nerambursabile primite de la
Uniunea Europeană în urma proiectelor câştigate, aflate în derulare.
Strategia a fost îmbrăţişată de majoritatea pecicanilor, iar la alegerile
locale din luna iunie a obţinut încă un mandat pentru a continua proiectele
începute.
Mai multe localităţi, un
scop, succes comun!
În dreptul
clădirii impunătoare a Liceului Teoretic „Gheorghe Lazăr”, pe un stâlp se
zăreşte o cameră de supraveghere. Mai în faţă, la o altă intersecţie, încă una.
Pe străzile 1, 2,
3, 401 şi în zona de agrement de pe malul Mureşului – denumită Pădurice – în
această vară s-au montat 19 camere de supraveghere – din care 7 cu alimentare
prin panouri solare - pentru
îmbunătăţirea standardelor de siguranţă, mai ales că localitatea este
tranzitată, zilnic, de mii de maşini, în plus, „beneficiile unui astfel de
sistem sunt dovedite atât de studiile criminalistice cât şi de situaţiile
operative ale Poliţiei Comunitare şi ale Inspectoratului de Poliţie al jud.
Arad - Poliţia Oraşului Pecica din perioada 2006-2009”.
Şeful Poliţiei Locale, Alin Gruia spunea că noul sistem îi
va ajuta să îi identifice pe cei care comit acte vandalism, furturi, dar şi
pentru monitorizarea şoferilor de autocamioane care opresc în zone interzise pe
raza oraşului pentru a-şi face cumpărăturile sau pauzele obligatorii – o
bucurie pentru patronii de magazine, dar o nemulţumire pentru autorităţi şi
locuitorii din zonele respective.
De pe clădirea liceului se poate citi de departe cât este
ceasul şi care este temperatura aerului de pe ceasul cu LED-uri de un roşu
puternic.
La fel şi în cazul altor instituţii amplasate în diferite
puncte ale oraşului (Primăria, Postul de Poliţie, şcoli şi grădiniţe), dar şi
în centrul satelor aparţinătoare Turnu şi Sederhat. Este vorba despre un alt proiect
cu fonduri UE, câştigat împreună cu localitatea maghiară Domaszék, în cadrul
căruia vor fi amplasate şi panouri informative privind obiectivele locale şi
atracţiile turistice ale oraşului.
Mica localitate situată la 12 kilometri de oraşul ungar
Szeged este a doua în ordine cronologică cu care Pecica a depus şi câştigat
proiecte transfrontaliere în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră
Ungaria-România 2007-2013, după oraşul de graniţă Battonya, cu care Pecica este
înfrăţită de peste 20 de ani.
Între timp, a început colaborarea şi cu oraşul Mórahalom,
cu care s-a câştigat proiectul „Metode comune de formare profesională prin învăţământ la distanţă,
curriculum şi programă în vederea eradicării şomajului structural din turism” –
un curs de pregătire pentru ghizi turistici microregionali.
Mergând tot
înainte pe strada 2 ajungem în parcul din centrul oraşului, unde se observă
alte panouri cu siglele şi culorile specifice proiectelor cu fonduri europene:
atrag atenţia asupra noii atracţii locale inaugurate în toamna acestui an. Ferma
de bivoli situată la doi paşi de centrul civic al oraşului, în apropiere de
malul râului Mureş, obiectiv care prin cele 10 animale adulte şi puii lor a
constituit atracţia copiilor de la toate şcolile din oraş cu ocazia Zilei
Internaţionale a Copiilor. Cei mici s-au apropiat entuziasmaţi, dar puţin
speriaţi de animalele mari, cu păr lung şi negru, după care au urcat, în
grupuri, însoţiţi de doamnele învăţătoare, în foişorul de supraveghere de unde
se vede nu doar ferma, ci şi împrejurimile, cu Lunca Mureşului.
Continuând
traseul pe strada 2 se ajunge la centrul civic al oraşului.
Aici se află Piaţa
Regele Mihai I cu Stejarul Regelui, obiectiv pentru care au sosit în oraş
oaspeţii de rang înalt despre care s-a amintit la începutul materialului.
În jurul pieţei
se înalţă impunătoarea Biserică Romano-catolică construită acum 125 de ani, Şcoala
Generală nr. 2, Grădiniţa cu Program Prelungit şi Centrul pentru Îngrijire şi
Asistenţă.
Atunci când nu
îndeplineşte funcţia de loc de târg, piaţa este locul de desfăşurare al celor
mai importante evenimente din Pecica: Zilele Oraşului, Hramul Bisericii
Romano-catolice, Ziua Copiilor, Praznicul de Pită Nouă.
Fiind o
localitate cu o tradiţie agricolă importantă, mai toate evenimentele organizate
cuprind şi câte o expoziţie sau un târg cu produse tradiţionale. Cortul de mari
dimensiuni care oferă cadrul necesar a fost cumpărat (cum altfel?) în cadrul unui proiect european.
Tot în piaţă are
loc şi Pomana Porcului, eveniment organizat pentru prima dată cu doi ani în
urmă în cadrul proiectului „Hrana ţi-e
viaţa” derulat prin Programul de
Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 cu Mórahalom în vederea
prezentării şi păstrării tradiţiilor locale de sacrificare a animalelor în preajma
sărbătorilor de iarnă.
Evenimentul s-a
bucurat de succes în rândul localnicilor, astfel că administraţia locală a
organizat ediţia a doua prin eforturi proprii, iar pentru luna decembrie este
planificată cea de a treia.
Pacienţii
internaţi în Centrul de Îngrijire şi Asistenţă de vizavi simt, zi de zi, pe
propria piele, ce înseamnă fondurile UE. Instituţia a primit o înfăţişare nouă şi
oferă condiţii moderne celor 50 de persoane bătrâne sau cu handicap, din oraş
şi judeţ, în urma unei investiţii de peste 3,21 de milioane de lei din care
2,86 de milioane de lei au fost fonduri nerambursabile prin Programului Operaţional
Regional 2007 – 2013.
Unitatea socială
funcţiona într-o clădire construită în anul 1860 şi care a fost, pe parcursul
anilor sediu de bancă, sediul central (pretura)
Plasei Pecica, unitate militară, sediul Consiliului Raional Pecica, din anul
1963 a devenit Cămin pentru persoane vârstnice, pentru ca din 2005 să treacă la
Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din subordinea Consiliului Judeţean,
devenind Centru de Asistenţă şi Îngrijire persoane adulte cu handicap.
Ultimele două
clădiri din piaţă care aşteaptă modernizarea sunt cele ale Şcolii Generale nr.
2, hotelul de odinioară al oraşului, pentru care s-a depus un proiect, dar se
aşteaptă răspunsul.
Planuri de viitor optimiste
„Chiar dacă unele proiecte
par mici sau mai puţin importante, eu cred că orice finanţare externă este
binevenită şi ne scuteşte de o cheltuială din bugetul propriu al oraşului.
Depunerea unui proiect de finanţare este o procedură complexă, care presupune
mai mulţi paşi. În primul rând, trebuie să vedem care sunt cele mai urgente
necesităţi pe care nu le putem rezolva din bugetul local. Eu le explic mereu
oamenilor că banii pot fi cheltuiţi doar pe ceea ce este prevăzut în proiectul
depus. Nu este ca şi cum Uniunea Europeană ne-ar da o sumă de bani pe care să o
cheltuim pe ce dorim noi, conducerea oraşului” spune primarul care a urcat, pe rând, treptele
administraţiei locale fiind ales consilier local în anul 2000, numit viceprimar
în 2004 şi ales primar în 2009 (în cadrul unor alegeri interimare) şi în 2012.
Pecicanii sunt
mulţumiţi de faptul că localitatea lor accesează constant fonduri europene, chiar
dacă şi-ar dori ca dezvoltarea localităţii şi mai ales a infrastructurii şi a
reţelei de utilităţi să decurgă mai rapid.
„Pecica arată destul de
bine. Acest oraş se dezvoltă încet-încet” spune Iosif S, un pensionar de 76 de ani, iar „ceea
ce este bine pentru comunitate trebuie făcut, indiferent de cine este la
conducere, iar ceea ce s-a început, trebuie dus la bun sfârşit” crede
Mariana Tăuceanu, o legumicultoare în vârstă de 43 de ani.
Potrivit unor studiilor
realizate în anul 2006 de specialiştii în domeniu contactaţi de oraş, Pecica ar
putea ajunge poate ajunge în anul 2020 la 18-19 mii de locuitori, dacă se păstrează
direcţiile de dezvoltare trasate în Planul Urbanistic General, iar atunci ar
putea lua în calcul începerea demersurilor pentru a deveni municipiu.
Rămâne de văzut
dacă tendinţa se confirmă, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor arătând o
scădere a populaţiei în ultimii zece ani cu peste 1000 de persoane, ajungând la
11 885 în octombrie 2011, când au fost colectate datele.
Atuuri ale dezvoltării pot fi poziţia strategică a oraşului Pecica,
aproape de graniţa cu Ungaria, într-o zonă traversată de o autostradă importantă,
parte a Coridorului IV paneuropean şi faptul că dispune de o mare suprafaţă de
teren, care poate fi folosită pentru industrializare şi urbanizare.
Indiferent de
aceşti factori, Pecica aşteaptă evaluarea şi selecţia mai multor proiecte
depuse, iar compartimentul Managementul Proiectelor a început deja să se
gândească la alte posibile investiţii pentru a le putea depune imediat ce se
deschid liniile de finanţare în cadrul bugetului Uniunii Europene pentru
perioada 2014-2020.
Text şi foto: Pavel Sinka