miercuri, 31 octombrie 2012

„Mini-Uniunea Europeană” se transformă din fonduri comunitare


„Aici aveţi unul dintre cele mai limpezi exemple de vocaţie europeană a României. Într-o localitate care era rurală acum câţiva ani, convieţuiesc aproape zece minorităţi şi mai multe confesiuni religioase.
Am numărat, de curând, cred că 7 sau 8, ceea ce face din Pecica un fel de mini-Uniune Europeană, fiindcă pe vremuri Uniunea Europeană avea 14 naţiuni, 14 popoare. Acum are ceva mai multe, dar a pornit ca un nucleu de 14 popoare. Iar noi avem multe localităţi din ţară, mai ales în Banat, cu 14 minorităţi într-un singur sat. Ceea ce arată că nu numai înţelegerea noastră faţă de fenomenul european, ci chiar firea noastră naţională este compusă din toleranţă şi din punerea împreună a oamenilor.
Suntem foarte fericiţi că, la numai 14.000 de locuitori, aici aveţi o paletă atât de diversă şi de complementară, de temperamente, de culturi, de limbi, de tradiţii, de feluri de a vedea lumea. Acestea sunt foarte serioase argumente pentru un viitor mai bun decât prezentul“ a descris într-un mod foarte plastic Principele Radu al României - ginerele ultimului rege al ţării, Mihai I - oraşul Pecica din judeţul Arad, situat la 25 de kilometri de graniţa cu Ungaria.
Reprezentantul Casei Regale a României a vizitat la mijlocul lunii octombrie, alături de Principele Nicolae (primul nepot al Regelui Mihai I) localitatea devenită oraş cu opt ani în urmă, în urma demersurilor repetate ale administraţiei locale de atunci.
Una dintre cele mai vechi aşezări din judeţul Arad a intrat în cărţile de istorie prin cultura Periam-Pecica datând din Epoca Bronzului, a devenit cunoscută pentru pâinea (în termeni populari „pita”) pe vatră, transportată în fiecare zi pentru a fi pusă pe masa dictatorului Nicolae Ceauşescu şi devine, cu fiecare proiect nou câştigat, o poveste de succes în accesarea fondurilor europene.

Premiu de excelenţă pentru Arad

Judeţul Arad este printre primele din ţară în ceea ce priveşte absorbţia şi valorificarea fondurilor europene: vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ţolea declara în luna august 2011 că „dispunem de fonduri fără precedent pentru judeţul Arad. Peste 220 de milioane de euro se derulează prin ministerele Dezvoltării şi Mediului pentru lucrări de infrastructură, la care se mai adaugă 100 de milioane de euro prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, bani care vor ajunge atât la fermieri, cât şi la administraţia locală”.
Ca o dovadă în plus: Primăria Municipiului Arad  a primit premiul de excelenţă pentru cele mai valoroase proiecte de accesare a fondurilor europene în cadrul „Galei premiilor de excelenţă în administraţie“, ediţia a VIII-a, care a avut loc la mijlocul lunii octombrie la Poiana Braşov.

Primire sceptică la Pecica

După Consiliul Judeţean şi municipiul reşedinţă de judeţ, Pecica a fost prima localitate care a înţeles posibilităţile date de fondurile de preaderare.
Primarul Iustin Cionca a angajat, la scurt timp după alegerea sa în vara lui 2000, un consilier care să se ocupe de gestionarea fondurilor europene la nivelul administraţiei locale. S-a luat legătura cu firme specializate în scrierea de proiecte, iar (pe atunci) comuna a început să participe la tot mai multe târguri şi evenimente legate de investiţii şi obţinerea de fonduri externe.
Treptat, s-a realizat un compartiment format din patru specialişti şi a început depunerea de proiecte, primele roade arătându-se în toamna anului prin demararea proiectului „Reabilitarea staţiei de epurare Pecica” în cadrul programului PHARE CBC 2005 România - Ungaria, finanţat de Uniunea Europeana şi Guvernul României.
De aici, lucrurile au mers ca unse, chiar dacă cei neîncrezători îşi puneau întrebarea „pentru ce este nevoie de cei de la Proiecte la Primărie?”
„Secretul nostru, dacă îl pot numi aşa, este perseverenţa şi faptul că ştim ce vrem. Încă din vremea mandatului de primar al domnului Iustin Cionca administraţia locală a înţeles şansa ce ne oferă fondurile de preaderare, respectiv aderare. Nici o comunitate nu are suficiente fonduri pentru a îşi permite luxul de a ignora finanţările oferite de Uniunea Europeană pentru diferite sectoare” a exprimat filozofia administraţiei locale pecicane primarul Petru Antal.
Acum, la cinci ani de la câştigarea primului proiect finanţat din fonduri europene, e suficientă parcurgerea celei mai importante străzi din Pecica pentru a găsi semnele dezvoltării cu ajutor de la Uniunea Europeană.

Veşnica nemulţumire: infrastructura

Pecica este printre puţinele localităţi unde cifrele privind rata de absorbţie tragic de mică a fondurilor europene nu se întâlneşte cu realitatea. Străinul nu trebuie să caute mult pentru a găsi semne ale investiţiilor finanţate de Uniunea Europeană, iar pentru localnici lucrările „din bani europeni” au devenit o obişnuinţă.
Localitate cu tradiţie agricolă, la Pecica componenţa multietnică se reflectă şi în arhitectură: case tradiţionale româneşti, maghiare, germane, dar şi construcţii noi, moderne în cel mai nou cartier al oraşului.
La intrarea în localitate, pe partea dreaptă, un panou anunţă că Pecica a fost cuprinsă în proiectul „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Arad”, cofinanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, una dintre cele mai ample proiecte derulate de Consiliul Judeţean.
Trecând de blocurile construite de Nicolae Ceauşescu la intrarea în oraş dinspre Arad ajungem la o intersecţie: în faţă DN7 spre Nădlac, la stânga începe strada 2, fosta Principală, oraşul intrând în atenţia presei în 2001, atunci când străzile au primit numere în loc de nume.


O stradă largă, cu un strat de asfalt proaspăt turnat, şanţuri betonate, o pistă pentru biciclişti şi trotuare pavate. Din primăvară vor fi refăcute aici şi spaţiile verzi, totul în cadrul celui mai mare proiect câştigat de oraşul cu circa 12 000 de locuitori, intitulat „Modernizare centru urban oraş Pecica”, finanţat de UE prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, cu peste 18 milioane de lei din totalul de aproape 28 de milioane de lei.
Pe lângă strada 2, vor fi reabilitate în acelaşi mod alte 17  străzi din zona centrală, pe o lungime totală de 8 537 de metri, în suprafaţă de 40 497 metri pătraţi de carosabil. În intersecţia amintită se va realiza un sens giratoriu pentru a le uşura accesul pecicanilor la DN7, în orele de vârf traficul de tranzit blocând strada 2.
Proiectul prevede şi pavarea a 456 de metri pătraţi de alei din parcuri, modernizarea a  640 locuri de parcare (din care 30 pentru persoane cu dizabilităţi), trotuare în suprafaţă de 22.858 de metri pătraţi şi piste de biciclete în suprafaţă de 3.676 de metri pătraţi.


„Ceva normal pentru un oraş” – ar spune mulţi, dar Pecica a fost pentru mult timp cea mai mare comună a judeţului şi printre primele ca mărime din ţară, iar după transformarea în oraş, în anul 2004, a avut şi are încă foarte multe de recuperat la capitolul infrastructură.
Strada 2 a fost pavată cu piatră cubică cu peste 100 de ani în urmă, iar până acum aceasta s-a dovedit cea mai durabilă, asfaltările şi cârpelile ulterioare nu au făcut faţă traficului care a crescut considerabil în ultimii ani. Din acest motiv a reprezentat o realizare atât de mare câştigarea finanţării nu doar pentru administraţia locală, ci şi pentru populaţie, mai ales că într-un sondaj realizat în mai 2012 principala problemă amintită de pecicani a fost starea drumurilor şi lipsa utilităţilor pe străzi.
„Bugetul oraşului este unul consistent, de aproximativ 8,5 milioane de euro în acest an. Cea mai mare parte a acestor bani sunt orientaţi către investiţii, dar există şi proiecte europene ce se derulează. Ne axăm foarte mult pe proiectele bazate pe atragerea fondurilor europene, unde cofinanţarea noastră este de doi la sută, un procent foarte bun. În ultimii trei ani au existat 25 de proiecte europene depuse de către noi, unele au fost câştigate, iar altele urmează să se deruleze” a declarat primarul Petru Antal în faţa jurnaliştilor cu ocazia conferinţei de presă de la finalul primului său mandat, în luna aprilie a acestui an.
Practic, mai mult de jumătate din bugetul oraşului pe anul în curs reprezintă fondurile nerambursabile primite de la Uniunea Europeană în urma proiectelor câştigate, aflate în derulare.
Strategia a fost îmbrăţişată de majoritatea pecicanilor, iar la alegerile locale din luna iunie a obţinut încă un mandat pentru a continua proiectele începute.

Mai multe localităţi, un scop, succes comun!

În dreptul clădirii impunătoare a Liceului Teoretic „Gheorghe Lazăr”, pe un stâlp se zăreşte o cameră de supraveghere. Mai în faţă, la o altă intersecţie, încă una.
Pe străzile 1, 2, 3, 401 şi în zona de agrement de pe malul Mureşului – denumită Pădurice – în această vară s-au montat 19 camere de supraveghere – din care 7 cu alimentare prin panouri solare - pentru îmbunătăţirea standardelor de siguranţă, mai ales că localitatea este tranzitată, zilnic, de mii de maşini, în plus, „beneficiile unui astfel de sistem sunt dovedite atât de studiile criminalistice cât şi de situaţiile operative ale Poliţiei Comunitare şi ale Inspectoratului de Poliţie al jud. Arad - Poliţia Oraşului Pecica din perioada 2006-2009”.
Şeful Poliţiei Locale, Alin Gruia spunea că noul sistem îi va ajuta să îi identifice pe cei care comit acte vandalism, furturi, dar şi pentru monitorizarea şoferilor de autocamioane care opresc în zone interzise pe raza oraşului pentru a-şi face cumpărăturile sau pauzele obligatorii – o bucurie pentru patronii de magazine, dar o nemulţumire pentru autorităţi şi locuitorii din zonele respective.



De pe clădirea liceului se poate citi de departe cât este ceasul şi care este temperatura aerului de pe ceasul cu LED-uri de un roşu puternic.
La fel şi în cazul altor instituţii amplasate în diferite puncte ale oraşului (Primăria, Postul de Poliţie, şcoli şi grădiniţe), dar şi în centrul satelor aparţinătoare Turnu şi Sederhat. Este vorba despre un alt proiect cu fonduri UE, câştigat împreună cu localitatea maghiară Domaszék, în cadrul căruia vor fi amplasate şi panouri informative privind obiectivele locale şi atracţiile turistice ale oraşului.
Mica localitate situată la 12 kilometri de oraşul ungar Szeged este a doua în ordine cronologică cu care Pecica a depus şi câştigat proiecte transfrontaliere în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, după oraşul de graniţă Battonya, cu care Pecica este înfrăţită de peste 20 de ani.


Între timp, a început colaborarea şi cu oraşul Mórahalom, cu care s-a câştigat proiectul „Metode comune de formare profesională prin învăţământ la distanţă, curriculum şi programă în vederea eradicării şomajului structural din turism” – un curs de pregătire pentru ghizi turistici microregionali.
Mergând tot înainte pe strada 2 ajungem în parcul din centrul oraşului, unde se observă alte panouri cu siglele şi culorile specifice proiectelor cu fonduri europene: atrag atenţia asupra noii atracţii locale inaugurate în toamna acestui an. Ferma de bivoli situată la doi paşi de centrul civic al oraşului, în apropiere de malul râului Mureş, obiectiv care prin cele 10 animale adulte şi puii lor a constituit atracţia copiilor de la toate şcolile din oraş cu ocazia Zilei Internaţionale a Copiilor. Cei mici s-au apropiat entuziasmaţi, dar puţin speriaţi de animalele mari, cu păr lung şi negru, după care au urcat, în grupuri, însoţiţi de doamnele învăţătoare, în foişorul de supraveghere de unde se vede nu doar ferma, ci şi împrejurimile, cu Lunca Mureşului.


Continuând traseul pe strada 2 se ajunge la centrul civic al oraşului.
Aici se află Piaţa Regele Mihai I cu Stejarul Regelui, obiectiv pentru care au sosit în oraş oaspeţii de rang înalt despre care s-a amintit la începutul materialului.
În jurul pieţei se înalţă impunătoarea Biserică Romano-catolică construită acum 125 de ani, Şcoala Generală nr. 2, Grădiniţa cu Program Prelungit şi Centrul pentru Îngrijire şi Asistenţă.
Atunci când nu îndeplineşte funcţia de loc de târg, piaţa este locul de desfăşurare al celor mai importante evenimente din Pecica: Zilele Oraşului, Hramul Bisericii Romano-catolice, Ziua Copiilor, Praznicul de Pită Nouă.
Fiind o localitate cu o tradiţie agricolă importantă, mai toate evenimentele organizate cuprind şi câte o expoziţie sau un târg cu produse tradiţionale. Cortul de mari dimensiuni care oferă cadrul necesar a fost cumpărat  (cum altfel?) în cadrul unui proiect european.
Tot în piaţă are loc şi Pomana Porcului, eveniment organizat pentru prima dată cu doi ani în urmă în cadrul proiectului „Hrana ţi-e viaţa” derulat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 cu Mórahalom în vederea prezentării şi păstrării tradiţiilor locale de sacrificare a animalelor în preajma sărbătorilor de iarnă.
Evenimentul s-a bucurat de succes în rândul localnicilor, astfel că administraţia locală a organizat ediţia a doua prin eforturi proprii, iar pentru luna decembrie este planificată cea de a treia.
Pacienţii internaţi în Centrul de Îngrijire şi Asistenţă de vizavi simt, zi de zi, pe propria piele, ce înseamnă fondurile UE. Instituţia a primit o înfăţişare nouă şi oferă condiţii moderne celor 50 de persoane bătrâne sau cu handicap, din oraş şi judeţ, în urma unei investiţii de peste 3,21 de milioane de lei din care 2,86 de milioane de lei au fost fonduri nerambursabile prin Programului Operaţional Regional 2007 – 2013.
Unitatea socială funcţiona într-o clădire construită în anul 1860 şi care a fost, pe parcursul anilor sediu de bancă, sediul central (pretura) Plasei Pecica, unitate militară, sediul Consiliului Raional Pecica, din anul 1963 a devenit Cămin pentru persoane vârstnice, pentru ca din 2005 să treacă la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului  din subordinea Consiliului Judeţean, devenind Centru de Asistenţă şi Îngrijire persoane adulte cu handicap. 
Ultimele două clădiri din piaţă care aşteaptă modernizarea sunt cele ale Şcolii Generale nr. 2, hotelul de odinioară al oraşului, pentru care s-a depus un proiect, dar se aşteaptă răspunsul.


Planuri de viitor optimiste

„Chiar dacă unele proiecte par mici sau mai puţin importante, eu cred că orice finanţare externă este binevenită şi ne scuteşte de o cheltuială din bugetul propriu al oraşului. Depunerea unui proiect de finanţare este o procedură complexă, care presupune mai mulţi paşi. În primul rând, trebuie să vedem care sunt cele mai urgente necesităţi pe care nu le putem rezolva din bugetul local. Eu le explic mereu oamenilor că banii pot fi cheltuiţi doar pe ceea ce este prevăzut în proiectul depus. Nu este ca şi cum Uniunea Europeană ne-ar da o sumă de bani pe care să o cheltuim pe ce dorim noi, conducerea oraşului” spune primarul care a urcat, pe rând, treptele administraţiei locale fiind ales consilier local în anul 2000, numit viceprimar în 2004 şi ales primar în 2009 (în cadrul unor alegeri interimare) şi în 2012.
Pecicanii sunt mulţumiţi de faptul că localitatea lor accesează constant fonduri europene, chiar dacă şi-ar dori ca dezvoltarea localităţii şi mai ales a infrastructurii şi a reţelei de utilităţi să decurgă mai rapid.
„Pecica arată destul de bine. Acest oraş se dezvoltă încet-încet” spune Iosif S, un pensionar de 76 de ani, iar „ceea ce este bine pentru comunitate trebuie făcut, indiferent de cine este la conducere, iar ceea ce s-a început, trebuie dus la bun sfârşit” crede Mariana Tăuceanu, o legumicultoare în vârstă de 43 de ani.
Potrivit unor studiilor realizate în anul 2006 de specialiştii în domeniu contactaţi de oraş, Pecica ar putea ajunge poate ajunge în anul 2020 la 18-19 mii de locuitori, dacă se păstrează direcţiile de dezvoltare trasate în Planul Urbanistic General, iar atunci ar putea lua în calcul începerea demersurilor pentru a deveni municipiu.
Rămâne de văzut dacă tendinţa se confirmă, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor arătând o scădere a populaţiei în ultimii zece ani cu peste 1000 de persoane, ajungând la 11 885 în octombrie 2011, când au fost colectate datele.
Atuuri ale dezvoltării pot fi poziţia strategică a oraşului Pecica, aproape de graniţa cu Ungaria, într-o zonă traversată de o autostradă importantă, parte a Coridorului IV paneuropean şi faptul că dispune de o mare suprafaţă de teren, care poate fi folosită pentru industrializare şi urbanizare.
Indiferent de aceşti factori, Pecica aşteaptă evaluarea şi selecţia mai multor proiecte depuse, iar compartimentul Managementul Proiectelor a început deja să se gândească la alte posibile investiţii pentru a le putea depune imediat ce se deschid liniile de finanţare în cadrul bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020.

Text şi foto: Pavel Sinka

joi, 6 septembrie 2012

Pecica News revine ca site de ştiri


Din cauza unor probleme tehnice, timp de peste două luni, ziarul online al oraşului,Pecica News, nu a putut funcţiona.
În ciuda eforturilor depuse, fostul domeniu (pecica.eu) nu a mai putut fi restabilit, astfel că începând din această săptămână cititorii fideli şi toţi cei care vor să afle ce se întâmplă în cel de al doilea oraş al judeţului ca mărime, pot accesa www.pecicanews.ro!
Arhiva de ştiri a putut fi transferată, iar elementele de grafică şi conţinut au rămas neschimbate.
Pecica News, citeşte ştirile oraşului tău, zi de zi! 


marți, 4 septembrie 2012

Dansatori torneni la Sărbătoarea Vinului


Sâmbătă a început la Ghioroc cea de a patra ediţie a Sărbătorii Vinului în Podgoria Miniş-Măderat, ce se va desfășura în perioada 2-23 septembrie, în cinci localităţi: Ghioroc, Şiria, Păuliş, Pâncota şi Covăsânţ.
În curtea Şcolii Generale din comună s-a desfăşurat un bogat program artistic susţinut de formaţii din judeţul Arad, fiind prezenţi, aşa cum era firesc, cu vin, struguri şi alte produse, reprezentanţii podgoreniilor din zonă.
Printre cei care au participat la spectacol s-au numit şi dansatorii formaţiei Păstrătorii Tradiţiilor din Turnu, care au prezentat obiceiul popular maghiar de îmbrăcare a miresei înainte de nuntă.


luni, 3 septembrie 2012

Prima victorie din acest sezon pentru Progresul Pecica

Un singur gol marcat și 0 puncte figurau în dreptul trupei din Pecica înaintea partidei care a scris concluzia etapei a V-a din Liga a IV-a arădeană.
Și, după cum a decurs prima parte a meciului de la Șicula, lucrurile nu păreau să se îndrepte. Mihai Țîrlea și Imi Hirmler s-au văzut nevoiți să înceapă meciul cu un om mai puțin, pentru că mijlocașul Gheorghe Ponta, trecut titular în raportul de joc, s-a văzut blocat în trafic și a ajuns la teren după aproape 30 de minute!
Fără punct, la rândul lor, șiculanii au pornit deciși să dea totul pentru prima victorie stagională și prima jumătate a reprizei secunde le-a surâs: Ciprian Nagy a reușit o „dublă” în minutele 59 și 68, 2-0.
În ultimul sfert de oră însă, pecicanii s-au scuturat de toate ghinioanele începutului de campionat și au reușit un final perfect de meci.
Vizitatorii au egalat în două minute, prin Baicu (77) și Toth (78), apoi au fost mai lucizi în contrele de la final și au marcat încă de două ori, prin Șiclovan (82) și Angel Ponta (86), 4-2 în favoarea Progresului, care joacă runda viitoare cu Tisa Nouă și așteaptă să-și adauge încă 3 puncte în cont.

Vineri şi sâmbătă va avea loc prima ediţie a Festivalului „Folk Pe(cica) Pâine”


Cenaclul „Lucian Emandi” al Casei de Cultură Pecica a luat fiinţă la 15 februarie 2010, la împlinirea a 90 de ani de la naşterea poetului al cărui nume îl poartă, fiind format din Camelia Chifor, Eugenia Ponta Pete, Bogdan Mihai Godja, Rodica Maria Popa, Tatiana Moş, Nicoleta Suceveanu – Dudaş.
La scurt timp, membrii cenaclului au început să editeze, cu sprijinul Primăriei Oraşului Pecica, o revistă periodică în care apar creaţiile lor, „Lumina Inimii” ajungând, cu ocazia Praznicului de Pită Nouă 2012, la cea de a noua apariţie.
„Acest cenaclu a luat fiinţă din dorinţa de a promova valorile locale, de a încuraja talentul şi de a deschide o alternativă de expresie tinerei generaţii.  Nu ne propunem spre abordare teme predilecte. Pornim de la ideea că nu există subiect interesant şi subiect neinteresant, ci totul depinde de cei care <>spun membrii acestuia.
Cu sprijinul Consiliului Local Pecica au fost editate şi două volume de versuri cu creaţii literare ale autorilor.
Pe lângă poezie, s-a pus mare accent şi pe artă şi muzică: cu ocazia seratelor organizate de Cenaclul „Lucian Emandi” au avut loc expoziţii plastice ale pictoriţei Blazena Karkus, ilustratoarea cenaclului, ale Anei Maria Kremer din Arad şi ale lui Noni.
Membrii au înfiinţat şi o trupă de teatru care a realizat deja un spectacol în cadrul manifestărilor dedicate Zilelor Oraşului Pecica şi va începe stagiunea următoare cu o piesă scrisă de Camelia Chifor.
„Cenacliştii” pecicani au fost invitaţi să susţină seri de muzică şi poezie în Club Flex din Arad şi în cadrul Festivalului „Folk Maris” de la Bulci, ediţia a patra.
Acum, membrii cenaclului pecican vor să îmbogăţească viaţa culturală a oraşului nostru cu o manifestare nouă: un festival de muzică folk.
Evenimentul se va numi „Folk pe Pâine” şi va avea loc la sfârşitul săptămânii viitoare, vineri şi sâmbătă, în zilele de 7 şi 8 septembrie.
Printre cei care vor urca pe scena ce va fi amenajată în Pădurice se vor număra nume mari ale folkului românesc, cum ar Mircea Vintilă, Magda Puşcaş, Emeric Imre, sau Vasile Mardare.
„Celor din generaţia noastră, mişcarea promovată de regretatul poet Adrian Păunescu prin concertele Cenaclului „Flacăra” le-a marcat adolescenţa şi tinereţea. A constituit cel mai potrivit cadru în care să ne manifestăm liberi, o formă mascată de protest împotriva îngrădirilor impuse de acele vremuri.  Folkul rămâne o poveste deschisă atâta vreme cât tineri din România învaţă să cânte la chitară” declară organizatorii.


Reuters US: Latest News